Exista multe vorbe despre rabdare: rabdare de chinez, cu rabdare treci muntii etc, dar in Dorohoi este un om care cu multa rabdare si cu maini de chirurg face arta din bete de chbriburi.
Marius Petrescu caci asa se numeste, face adevarate bijuteri din bete de chibrituri.
Simplu si modest Marius ne uimeste pe toti cu frumoasa lui pasiune.
Asa cum nu oricine poate canta tot asa trebuie sa ai talent si rabdare sa faci asemenea arta si Marius le combina perfect pe amandoua.
Din cate se stie este singurul din tara cu asemenea pasiune.
Desi nu este fotograf profesonist a reusit prin multa munca si migala sa impresioneze publicul prin lucrarile sale.
Dupa cum spune chiar el, a vrut sa faca ceva aparte.
Cu ocazia zilelor municipiului Botosani a participat la o expozitie la Teatrul Mihai Eminescu din acelasi oras.
Marius a adus in atentia vizitatorilor aspecte referitoare la tematica expozitiei cat si privitoare la modul de executare a lucrarilor, care au devenit pentru el o pasiune.
Dorohoiul se mandreste ca are un om cu talent unic la nivel national.
Poate n-ar trebui sa scriu despre acest calugar, dar mesajul Lui Dumnezeu este acelas pentru toti, El ne cere sa fim alaturi unul de celalalt. Chiar daca sunt in aceiasi situatie, pentru mine este un exemplu de slujire a Lui Dumnezeu. Toti avem prombleme, dar trebuie sa luptam impreuna pentru a ne usura viata.
Nu oricine poate urma viata monahala cu atat mai greu un om bolnav, dar acest calugar dovedeste o credinta puternica si o tarie de a merge pe acest drum. Cu siguranta rugaciunile sale sunt ascultate si sunt implinite de Dumnezeu. A ajuta pe acest parinte inseamna a avea un puternic rugator catre Dumnezeu.
Din luna August 2011 m-am inscris in Fundatia MOTIVITION si ieri am participat la primul simpozion dedicat independentei persoanei cu handicap fizic.
Intalnirea a avu loc la Hotel Rapsodia din Botosani.
S-a prezentat Fundatia si activitatea ei si s-a dezbatut teme intersante legate de problemele persoanei cu handicap cum ar fi; Transferul din scaunul rulant, manevarea scaunului rulant, tratarea escarelor si prombele urinare.
In cele 6 ore de dezbateri a fost un dialog lejer intre staful Fundatiei si restul participantilor. In pauzele de cafea ne-am cunoscut intre noi.
La ora 13 s-a luat pranzul.
Ca si o concluzie; A fost ceva interesant, util si in acelas timp ne-am impartasit unii alatora exeperientele de viata.
Astazi dupa o iarna grea, am iesit cu mama la plimbare in oras cu carutul cu baterie si imbracat cu o tinuta normala. Eu locuiesc in cartierul Plevna si coborand Bulevardul Victoria, mama avea cateva minute treaba in bazar. In fata la BRD, ma despart de mama, eu uracand spre blocul turn astepand-o sa mergem la LIDL. Cat am stat s-o astept pe mama, doi batranei imi dau un leu si un mar, iar o doamna o punga de cipsuri. Dupa ce am facut cumparaturi la LIDL, am iesit afara [ find stramt in interior, mama ramanand sa plateasca la casa ] un domn imi ofera un leu. In situatia de fata aveam doua elemente limpezi; In primul rand eram imbracat normal si in a doilea rand stateam intr-un carucior cu baterii. Inteaga societate civila incerca sa schimbe imaginea persoane cu handicap si sa arate ca dorim sanse egale. Handicapul nu inseamna saracie sau prin oferirea unui banut ne alina suferinta, nici pe departe, ci mai degraba prin aceste gesturi, se diminuiaza sansele noastre de integrare in societate. Noi dorim sa putem intra in dialog cu oricine spre a socializa si a dovedi ca putem fi parteneri egali ai societatii.
Inca de cand era pe OTV emisiunea Oameni care ajuta oameni unde l-am vazut pe d-nul Profesor Dumitru am fost atras cum poate vedea pe leptopul sau starea de sanatate captand vocea omului si de atunci imi doresc sa iau legatura cu d-lui. Datorita ca in ultima vreme ma simt slabit si facand o cura de vitamine si 10 sedinte de reflexo-terapie cu mici rezultate, imi doresc mult sa-l pot gasi pe d-nul Profesor pentru a vedea starea de sanatate. Cine ma poate ajuta sa-l gasesc il rog sa ma contacteze.
Comisia pentru Securitate şi Schimb (SEC) aparţinând Preşedintelui Statelor Unite, Barack Obama, a catalogat folosirea celulelor din foetuşii avortaţi în băuturile Pepsi, ca fiind „afaceri normale”
Compania Pepsi, care va lansa un nou produs numit Pepsi Next, în următoarele săptămâni, a declarat că foloseşte fetuşi avortaţi pentru a întări savoarea şi aroma băuturilor sale. Această recunoaştere a stârnit valuri de indignare printre americani, sute de organizaţii începând o campanie de boicot al produselor Pepsi. Comisia prezidenţială pentru Securitate şi Schimb a declarat că această politică este firească şi face parte din „afacerile normale” (ordinary business).
Într-o decizie din 28 februarie Comisia a aprobat folosirea rămăşiţelor fetuşilor avortaţi din clinicile americane de avorturi pentru cercetări şi pentru dezvoltarea unei substanţe care întăreşte aroma băuturilor Pepsi. Agenţiile umanitare, creştine sau de apărare a valorilor umane au ripostat catalogând această decizie ca o legalizare a canibalismului în Statele Unite.
Scrisoarea semnată de Avocatul Brian Pitko de la Biroul SEC a fost trimisă companiei şi în ea se aprobă folosirea rămăşiţelor umane provenite din avorturi pentru cercetare sau dezvoltare. Aceşti doi termeni permit deja folosirea pe scară largă a substanţelor din cadavrele de copii avortaţi pentru fabricarea băuturilor răcoritoare.
Debi Vinnedge, Director Executiv a organizaţiei Children of God for Life (Copiii lui Dumnezeu pentru Viaţă), organizaţia care a deconspirat colaborarea dintre Pepsi şi Senomyx în folosirea fetuşilor avortaţi, a spus că a fost „îngrozită şi dezgustată de apatia şi nesimţirea companiei Pepsi şi a comisiei prezidenţiale a lui Obama”.
Sute de organizaţii din Statele Unite au chemat cetăţenii americani, în special creştini, să boicoteze total produsele Pepsi. Folosirea rinichiului embrionic uman (HEK-293) pentru producerea aromelor pentru băuturi nu trebuie să devină o rutină pentru Pepsi.
Senatorul de Oklahoma, Ralph Shortey a propus o lege prin care produsele fetale să fie interzise în orice activitate care produce profit.
Boicotul băuturillor de acest fel s-a extins deja în Canada, Germania, Polonia, Anglia, Irland, Scoţia, Spania, Portugalia, Australia şi New Zeelandă.
Traducerea şi adaptarea: Pr. Ioan Valentin Istrati
Sursa: www.lifesite.net ( http://www.lifesite.net/news/obama-agency-rules-pepsi-use-of-aborted-fetus-is-ordinary-business )
A face un articol pe blog nu pare un lucru greu, dar sa scriu despre doi frati care nu au gresit cu nimic si totusi sufera mai mult ca adultii care mai au pacate, este greu sa formulez o fraza.
Nu degeaba se spune ca sanatatea este cea mai de pret avere a omului, caci fara ea nu putem sa avem o viata fericita. In ziua de astazi totul se invarte in jurul banului, chiar si viata depinde uneori de bani. Nu numai Dumnezeu are puterea de a face minuni, ci si omul daca cauta in buzunar acel rest de la o paine sau de la o cafea, care i-a simtit savoarea. Cred ca peste un timp voi putea face un articol fericit ca acesti copii sunt cu inimioarele sanatoase si pline de caldura sa va multumeasca.
Anul 2011 a fost poate cel mai bun an pentru mine cu multe realizari frumoase si cu noi prieteni de mare valoare.
Dupa operatia de la Chisinau am inceput acasa recuperarea cu Alina Miron kinetoterapeut la spitalul Sfantul Gheorghe din Botosani. Am lucrat 12 sedinte in care am muncit cate doua ore pe zi cu tot felul de exercitii cunoscute de mine. A fost putina munca, dar a meritat, caci numai asa pot spera la o usoara recuperare.
Pe 8 Martie am avut cel mai important eveniment din viata mea, caci la Sala Treatrului din Dorohoi, in cadrul spectacolului UN ZIMBET SI UN GAND FRUMOS PENTRU MAMA organizat de Seminarul ortodox Sfantul Ioan Iacob, am lansat cartea de poezii VIATA ROMANILOR SI CREDINTA LOR. A fost o mare sarbatoare pentru mine, caci pentru prima oara m-am prezentat in fata publicului cu ceia ce am creat dupa mica mea cultura. Acest eveniment este realizarea unui vis pe care l-am asteptat de mult si care cu ajutorul Lui Dumnezeu l-am implinit.
In urma lansari de pe 8 Martie am fost invitat pe 24 Mai de d-nul Profesor doctor in filozofie Ciprian Voloc sa particip la Cenaclul Editor pe care l-a infiintat. A fost unul dintre cele mai frumoase evenimente din viata mea, cand, cartea mea de poezii a fost analizata si apreciata de cei mai mari oameni de cultura ai Dorohoiului. Cu acest prilej, am fost invitat sa fiu co-autor cu cateva poezii la cartea Antologia Dorohoiului. Bucuria este enorma, ca am putut fi co-autor la aceasta carte alaturi de oameni de valoare din orasul Dorohoi.
O mare reusita in acest an e aceia ca sunt elev. In luna Iunie am dat cateva teste pentru clasa intai si din toamna fac clasele a doua a treia si a patra in anul scolar 2011 2012. Cu ajutorul Lui Dumnezeu sper sa pot invata cat mai bine sa pot avea un job pe calculator.
Tot cu scoala am fost in prima tabara la Calimanesti pe Valea Oltului in judetul Valcea. Am petrecut 5 zile minunate intr-o zona superba din tara noastra. Am vizitat Manastirea Cozia si Schitul Ostov, doua locuri pline de spiritualitate si de istorie. Am legat prietenii frumoase si a fost ceva de vis.
In luna Septembrie am fost la Centrul de Recuperare din Statiunea Felix unde am stat doua saptamani. Chiar din tren am cunnoscut trei tineri din Dorohoi draguti cu care m-am imprietenit si in Ajun de Craciun am avut placuta surpriza de a ma colinda. La Centrul am facut recuperare si inot fiind apa termala ceia ce este bun pentru mine, dar nu prea am avut prilejul sa fac inot. Si aici am legat prietenii frumoase cu care tin legatura prin telefon sau prin internet.
Din Octombrie particip la niste cursuri scolare lunare la Cubul Scolar Sportiv din Botosani unde am intalnit o minunata echipa. Acolo facem activitati scolare, kinetoterapie si cine are nevoie face si logopedie. Intr-un cuvant este ceva bine pus la punct si folisitor pentru noi.
Asa cum ati vazut din articol am avut un an foarte bun cu multe realizari pentru care ii multumesc Lui Dumnezeu si celor ce m-au ajutat sa realizez acestea. Anul 2012 nu-mi doresc sa fie mai bun ci la fel ca si 2011.
A doua zi de Pasti in anul 2010 primesc un e-mail de la Andra Petrariu din Botosani studenta la jurnalism ca doreste sa-mi ia un interviu afland gasind pe youtube un interviu de la Asociatia IHTIS in care spun ca scriu cu nasul. Am acceptat inerviul si dupa cateva zile a venit sa ne cunoastem. A fost o intalnire de doua ore placuta ca si cum as fi stat cu un vechi prieten depanand amintiri. Dupa intalnire am asteptat sa vad articolul dar nu l-am primit. Zilile trecute uitandu-ma printre e-mailurile pastrate am dat si de dialogul cu dansa si ii scriu sa vad ce mai face. Ieri cand verfica e-mmailul, gasesc acest emotionant articol despre miine AICI Cu lacrimi de emotie am reusit sa citesc aricolul pentru care ii multumesc atat ei cat si celor de la OPINIA STUDENTIASCA din Iasi.
Nu am exagerat deloc cand am pus acest titLu pentru ca asa simt. Acest proiect este gandit sa ne simtim intr-o familie. Aici orele de curs sunt lejere intr-un permanent dialog profesor, elev.
Cei mici intra cu staful in lumea jocurilor distractive.
Dintre toate activitatile, gimnastica mi-a placut in mod deosebit, nu atat prin lucrul [ caci nu era cum la atatia copii ] cat prin dialogul purtat cu d-nul Paul kinetoterapeutul. Nimeni nu m-a avertizat cata de grava este situatia daca nu fac gimnastica cum mi-a spus d-nul Paul ca deja umarul drept imi este blocat.
Am reusit sa port un dialog de doua ore cu d-na Tincu fiind psiolog unde am reusit sa ma descarc sufleteste.
Logopedia este una dintre terapiele indragite de mine si cu d-na logoped este o placere sa lucrezi.
Int-un cuvant pentru nmine aceste cursuri sunt foarte bune si utile.